Am pornit o discutie pe un alt blog referitoare la viitoarele investitii straine in Romania si am gasit cateva informatii ( putine ce-i drept) privitoare la mai multe investitii cu capital american in domeniul extractiei de petrol si gaze precum si a unui mare producator de produse de igiena care vine insotit de producatorul de ambalaje agreat de acesta.
Iata ce am gasit:
"Lufkin Industries, un fabricant american de echipamente pentru industria de petrol si gaze, va construi, în termen de doi ani, o fabrică lângă Ploieşti. Investitia, estimata la 90 de milioane de euro, va produce echipamente pentru diviziile Câmpuri Petroliere si Transportul Energiei ale companiei. Uzina va fi amplasată pe un teren de 33 hectare, la Ariceşti, lângă Ploieşti West Park, şi va asigura 300 de locuri de munca. 30% din investiţia americană se va întoarce în conturile companiei, drept stimulent din partea statului român. Lufkin mai are fabrici similare în SUA, Argentina si Franta."
Citeste mai mult: http://www.ph-online.ro/stiri/afaceri/item/2651-criza-nu-opreste-investitiile-americane-lufin-investeste-90-mil-euro-la-aricesti#ixzz13vk1UwHu
Pe langa cei de la Lufkin Industries , un alt fabricant tot de utilaj petrolier, Cameron care a preluat fabrica de utilaj petrolier Sterom Campina in anul 2004, a dat anul trecut in folosinta o fabrica de utilaj care in care a investit circa 80 de milioane de dolari si au in plan ca pe viitor 90 % din productie sa fie trimisa catre export.
Se pregateste de asemenea construirea a doua fabrici apartinand se pare Procter and Gamble si Plastipak la Urlati, Judetul Prahova, investitii ce s-ar ridica la circa 50 de milioane de euro fiecare conform prahovabusiness.ro,.
Prahova din cate se pare a fost aleasa din cauza ca are o politica destul de prietenoasa vizavi de investitiile privind dezvoltarea mediului de afaceri local.
Deocamdata atat stiu despre subiect, daca mai aflu detalii voi reveni cu amanunte.
Andrei( Andi ) Ciudoescu
Blogger
duminică, 31 octombrie 2010
De ce ne speria "armata"?
Oricine cred ca stie faptul ca baietii care terminau liceul erau ingroziti de ordinul de incorporare, fapt pentru care cautau sa intre la facultate cat mai repede sau sa faca urgent rost de o scutire medicala care sa-i declare inapti pentru satisfacerea serviciului militar.
Nu am terminat de mult timp liceul si pot sa zic ca venirea ordinului de recrutare de la comisariat mi-a dat fiori reci mie si colegilor din clasa mai ales ca eram la jumatatea clasei a 12-a si mai aveam un pic pana sa plecam "racani".
Din fericire am fost primul "contingent" care nu a mai fost chemat obligatoriu la incorporare (fac parte din promotia 2006, si ultima incorporare s-a facut cand noi dadeam Bac-ul, deci am scapat), dar ajuns acolo in fata ofiterului ma si gandeam ca dupa ce dam testele , ne arunca intr-un Aro si ne trimite direct intr-o cazarma, fara a avea dreptul de alege macar o arma.
Totusi nu s-a intamplat, ne-au testat si atat.
Acum nu oi fi fost eu singurul disperat ca n-apuc sa termin liceul, sa-mi vad familia, ca ma duc pe la cuca macaii unde sa stau 6 luni sau 9 (nu stiu exact), de unde sa ma intorc " barbat".
Nu am nimic cu armata, mai interesante mi se par structurile din MAI ( POMPIERII rules, prietenii stiu de ce), dar atunci eram atat de ingrozit de idee incat am uitat de tot.
In fine, am terminat liceul, am mers fiecare pe drumul nostru DAR, iata ca multi dintre acei "baieti" terifiati de gandul ca vor fi incorporati si vor trebui sa faca armata obligat-fortat, au ales de bunavoie si nesiliti de nimeni sa intre in structurile Ministerului APararii Nationale.
Aceiasi oameni care faceau misto de mine cand le ziceam prin clasa a 11-a ca vreau sa merg la Facultatea de Pompieri ca sa ies pompier, fiindca li se parea aiurea sa imbraci haina militara, sa stai la ordin, sa mergi la ordin, sa dormi la ordin etc.
Acum fac lucrul asta si mai sunt si platiti pentru asta, culmea.
Eu nu am intrat la Pompieri ci am ajuns sa lucrez in Asigurari.
Asta ca sa vedeti ironia.
Si pot sa zic ca nu sunt putini (am 2 prieteni din clasa plus inca alte cunostinte mai apropiate sau mai departate care lucreaza in MAPN sau MAI).
Asadar, revin cu intrebarea asta, " de ce ne speria armata"?
Eram prea mici ca varsta si nu eram constienti, vroiam sa o facem dar sa o facem cum vrem noi, cand vrem noi si unde vrem noi, trebuia sa ne pregatim psihologic inainte de face pasul asta?
Eu nu stiu, voi stiti?
Daca da poate ma ajutati sa gasesc un raspuns la intrebarea asta.
Sa traiti!
Cu respect,
Andrei (Andi) Ciudoescu
Blogger ( fara stagiul militar satisfacut)
Nu am terminat de mult timp liceul si pot sa zic ca venirea ordinului de recrutare de la comisariat mi-a dat fiori reci mie si colegilor din clasa mai ales ca eram la jumatatea clasei a 12-a si mai aveam un pic pana sa plecam "racani".
Din fericire am fost primul "contingent" care nu a mai fost chemat obligatoriu la incorporare (fac parte din promotia 2006, si ultima incorporare s-a facut cand noi dadeam Bac-ul, deci am scapat), dar ajuns acolo in fata ofiterului ma si gandeam ca dupa ce dam testele , ne arunca intr-un Aro si ne trimite direct intr-o cazarma, fara a avea dreptul de alege macar o arma.
Totusi nu s-a intamplat, ne-au testat si atat.
Acum nu oi fi fost eu singurul disperat ca n-apuc sa termin liceul, sa-mi vad familia, ca ma duc pe la cuca macaii unde sa stau 6 luni sau 9 (nu stiu exact), de unde sa ma intorc " barbat".
Nu am nimic cu armata, mai interesante mi se par structurile din MAI ( POMPIERII rules, prietenii stiu de ce), dar atunci eram atat de ingrozit de idee incat am uitat de tot.
In fine, am terminat liceul, am mers fiecare pe drumul nostru DAR, iata ca multi dintre acei "baieti" terifiati de gandul ca vor fi incorporati si vor trebui sa faca armata obligat-fortat, au ales de bunavoie si nesiliti de nimeni sa intre in structurile Ministerului APararii Nationale.
Aceiasi oameni care faceau misto de mine cand le ziceam prin clasa a 11-a ca vreau sa merg la Facultatea de Pompieri ca sa ies pompier, fiindca li se parea aiurea sa imbraci haina militara, sa stai la ordin, sa mergi la ordin, sa dormi la ordin etc.
Acum fac lucrul asta si mai sunt si platiti pentru asta, culmea.
Eu nu am intrat la Pompieri ci am ajuns sa lucrez in Asigurari.
Asta ca sa vedeti ironia.
Si pot sa zic ca nu sunt putini (am 2 prieteni din clasa plus inca alte cunostinte mai apropiate sau mai departate care lucreaza in MAPN sau MAI).
Asadar, revin cu intrebarea asta, " de ce ne speria armata"?
Eram prea mici ca varsta si nu eram constienti, vroiam sa o facem dar sa o facem cum vrem noi, cand vrem noi si unde vrem noi, trebuia sa ne pregatim psihologic inainte de face pasul asta?
Eu nu stiu, voi stiti?
Daca da poate ma ajutati sa gasesc un raspuns la intrebarea asta.
Sa traiti!
Cu respect,
Andrei (Andi) Ciudoescu
Blogger ( fara stagiul militar satisfacut)
sâmbătă, 30 octombrie 2010
De ce am ajuns sa fim numiti "tigani" in Europa?
In ultimii ani un procent foarte mare de conationali au ales calea pribegiei imprastiindu-se prin toata Europa de Vest si Sud- Vest in cautare de locuri de munca.
Prin urmare, multe zone din tari ca Franta, Italia, Spania, Portugalia si mai nou Anglia, Germania, Danemarca, Olanda, au inceput sa rasune de glas romanesc si muzica asisderea.
Nimic rau in asta, ar zice unii.
In ultima perioada insa tot mai multe voci fac presiuni asupra asezarilor romanesti din aceste tari incercand sa le indeparteze mai cu vorba buna ( "fratilor, nu mai avem noi ce munci daramite voi , plecati acasa"), mai cu forta (vezi exemplul adoptat de Nicholas Sarkozi cu expulzarile).
Un optimist ar spune cel mai probabil: " ne arunca din tara lor din cauza tiganilor ce se dau drept romani si merg sa fure si sa cerseasca profitand de acoperirea ce le-o asigura statul roman; daca insa ii expulzeaza pe tigani atunci romanii vor sta linistiti si poate chiar vor prospera in tarile in care s-au stabilit".
Un pesimist ar spune ca au europenii ceva cu noi si se folosesc de pretext pentru a scapa de mana de lucru ieftina si usor adaptabila care le-a invadat tarile in ultimii 3-4 ani" .
Nu stiu care este adevarul si cred ca nici voi nu stiti dar realitatea este cruda: pentru multi europeni este cat se poate de clar: romanii reprezinta un pericol si trebuiesc indepartati.
Dar de ce?
Cetateni romani au performante sportive de invidiat la cluburi din Europa (hai sa nu facem referire numai la fotbal desi acolo sunt cei mai multi, ci la sport in general), romanii au pus umarul la dezvoltarea constructiilor, lucreaza in sistemele de sanatate, invatamant, administratie, armata, interne etc.
Unii mai curajosi au intervenit decisiv in salvarea vietilor acestor oameni care acum ne numesc "tigani".
Nimeni nu ii marginalizeaza pe germani din cauza lui Hitler si a Holocaustului, pe italieni pentru Mafia, pe danezi pentru droguri legale, pe francezi pentru faptul ca au sange in alcool si nu invers si pentru faptul ca se opun oricarui progres ce nu-i implica in mod direct.
Dar pe noi da.
De ce?
Daca aveti un raspuns scrieti-l, poate imi dau si eu seama cum de am ajuns in situatia asta, ca si popor.
Si mai am o singura nelamurire si cu asta inchei: Suntem sau nu mandri in momentul in care vorbim cu un cetatean strain si ii spunem ca noi suntem Romani?
Andi Ciudoescu
Blogger
Prin urmare, multe zone din tari ca Franta, Italia, Spania, Portugalia si mai nou Anglia, Germania, Danemarca, Olanda, au inceput sa rasune de glas romanesc si muzica asisderea.
Nimic rau in asta, ar zice unii.
In ultima perioada insa tot mai multe voci fac presiuni asupra asezarilor romanesti din aceste tari incercand sa le indeparteze mai cu vorba buna ( "fratilor, nu mai avem noi ce munci daramite voi , plecati acasa"), mai cu forta (vezi exemplul adoptat de Nicholas Sarkozi cu expulzarile).
Un optimist ar spune cel mai probabil: " ne arunca din tara lor din cauza tiganilor ce se dau drept romani si merg sa fure si sa cerseasca profitand de acoperirea ce le-o asigura statul roman; daca insa ii expulzeaza pe tigani atunci romanii vor sta linistiti si poate chiar vor prospera in tarile in care s-au stabilit".
Un pesimist ar spune ca au europenii ceva cu noi si se folosesc de pretext pentru a scapa de mana de lucru ieftina si usor adaptabila care le-a invadat tarile in ultimii 3-4 ani" .
Nu stiu care este adevarul si cred ca nici voi nu stiti dar realitatea este cruda: pentru multi europeni este cat se poate de clar: romanii reprezinta un pericol si trebuiesc indepartati.
Dar de ce?
Cetateni romani au performante sportive de invidiat la cluburi din Europa (hai sa nu facem referire numai la fotbal desi acolo sunt cei mai multi, ci la sport in general), romanii au pus umarul la dezvoltarea constructiilor, lucreaza in sistemele de sanatate, invatamant, administratie, armata, interne etc.
Unii mai curajosi au intervenit decisiv in salvarea vietilor acestor oameni care acum ne numesc "tigani".
Nimeni nu ii marginalizeaza pe germani din cauza lui Hitler si a Holocaustului, pe italieni pentru Mafia, pe danezi pentru droguri legale, pe francezi pentru faptul ca au sange in alcool si nu invers si pentru faptul ca se opun oricarui progres ce nu-i implica in mod direct.
Dar pe noi da.
De ce?
Daca aveti un raspuns scrieti-l, poate imi dau si eu seama cum de am ajuns in situatia asta, ca si popor.
Si mai am o singura nelamurire si cu asta inchei: Suntem sau nu mandri in momentul in care vorbim cu un cetatean strain si ii spunem ca noi suntem Romani?
Andi Ciudoescu
Blogger
duminică, 24 octombrie 2010
Mai e putin si vine iarna partea a treia
Pentru ca multa vorba strica m-am gandit sa o dreg un pic si sa adaug si cateva imagini din colectia personala cu referire la subiect.
Desi nu e DN 1 este destul de aproape de realitate:
Brasov 1 Ianuarie 2010, Piata Sfatului, nici nu ziceai ca fusese Revelionul cu 9 ore inainte.
Savurati-le.
Desi nu e DN 1 este destul de aproape de realitate:
Brasov 1 Ianuarie 2010, Piata Sfatului, nici nu ziceai ca fusese Revelionul cu 9 ore inainte.
Savurati-le.
Mai e putin si vine iarna partea a doua
M-am lasat furat de cuvinte si emotii si am descoperit ca la un moment dat ti se termina hartia ( pagina in cazul nostru).
Deci dupa toti nervii pe care ti-i faci pe drum esti dispus sa faci orice aroganta doar pentru a sta frumos intr-o camera calda intr-un pat unde sa te poti odihni macar 30 de minute inainte sa o iei inapoi spre casa.
Probabil la asta se gandesc si cei care ofera cazare in statiuni si profita ( in fond e proprietatea lor, se considera ca e dreptul lor).
Din fericire mai e putin pana atunci, vremea e inca frumoasa, inca mai e soare desi e deja destul de frig; profitati de vremea buna de acum si sperati la o iarna cu multa zapada (la munte) care sa faca sarbatorile perfecte.
Postarea urmatoare sper sa nu mai fie asa lunga si sa fie mai la obiect.
Pana atunci va doresc vreme buna si tineti minte: scrieti cu cap.
Hai pa!
Deci dupa toti nervii pe care ti-i faci pe drum esti dispus sa faci orice aroganta doar pentru a sta frumos intr-o camera calda intr-un pat unde sa te poti odihni macar 30 de minute inainte sa o iei inapoi spre casa.
Probabil la asta se gandesc si cei care ofera cazare in statiuni si profita ( in fond e proprietatea lor, se considera ca e dreptul lor).
Din fericire mai e putin pana atunci, vremea e inca frumoasa, inca mai e soare desi e deja destul de frig; profitati de vremea buna de acum si sperati la o iarna cu multa zapada (la munte) care sa faca sarbatorile perfecte.
Postarea urmatoare sper sa nu mai fie asa lunga si sa fie mai la obiect.
Pana atunci va doresc vreme buna si tineti minte: scrieti cu cap.
Hai pa!
Mai e putin si vine iarna
Este o realitate de care suntem constienti toti si care se va adeveri foarte curand.
A trecut jumatatea lui Octombrie, Noiembrie trece repede si vin Sarbatorile de Iarna.
Multi deja abia asteapta trecerea celor 2 luni aproape si caderea primelor zapezi de la munte pentru cateva zile de distractii pe partie si pe buna dreptate.
Desi la noi in tara preturile cazarilor inca sunt destul de mari comparativ cu conditiile de cazare oferite, hotelurile si pensiunile vor fi pline si in acest an pentru ca nu poti merge la munte si sa dormi in gara sau in masina ( pentru cei mai putin norocosi care le poseda si le vor folosi).
De ce spun putin norocosi?
Deoarece, ei vor fi primele victime ale iernii "grele" pe care o trambiteaza toti meteorologii, straini sau romani, ca va afecta Europa.
Aceiasi meteorologi care dau vremea probabila pentru urmatoarele 2 zile ca fiind "insorita, cu mici reprize de ploaie si scurte intensificari ale vantului" si cand colo ploua cu galeata vreo doua ore, furtuna indoaie copacii vreo 30 de minute si ii arunca pe trotuar chiar langa acoperisul unui bloc recent mansardat, acum recent decopertat, urmate de cateva ore de prezenta constanta a norilor foarte negri si nervosi, incheind apoteotic cu 1 ora de soare chiar inainte de apus.
Sa revenim insa la ideea principala, iarna.
Soferii vor deveni victime fiindca:
- vor alerga 2 zile prin hyper-market-uri, super-marketuri, magazine dupa gume de iarna (cel putin 2), lanturi, lopeti, antigel, lichid parbriz antiinghet, si spray-uri pentru incuietori si dupa caz cei cu masini mai vechi spray-uri pentru pornire;
-vor sta la cozi cam o zi pe la vulcanizari pentru a-si monta gumele pe masini;
-vor face provizii pentru drum si vor umple rezervoarele;
-vor face restul pregatirilor masinii pentru iarna.
De aici restul ar trebui sa fie simplu; te urci in masina si in 3 ore esti pe Valea Prahovei.
Din pacate vei fi undeva pe aproape de ea pentru ca dupa cele trei ore regulamentare de mers vei intra in prelungiri acordate de Administratia Nationala a Drumurilor la centru cu tusieri fiind Politia Rutiera, firmele care inca mai toarna asfalt sau refac marcajele rutiere in timp ce zapada cade dar nu se prinde si de ce nu cetatenii care isi scot din garaj (magazie) bolizii cu 4 roti si 1 sau 2 cai putere (dupa posibilitatile financiare) recte carutele din dotare pentru a mai face o ultima aprovizionare cu lemne petru foc, deplasandu-se pe unde altundeva decat pe celebrul DN 1, drumul unde se poate intampla absolut orice..
Asadar dupa un drum ce va tine aproape 4-5 sau chiar 6 ore cei ce isi vor struni cei minimum 75 de cai putere ai Daciei Logan sau mai multi in cazul altor masini mai nervoase ( stiti voi care), doar cu vitezele a 1-a si a 2-a ( norocosi cei ce raman mai in urma ca vor folosi si a 3-a in zgomot de claxoane si injuraturi), vor zice mersi cand vor ajunge intr-o statiune si vor gasi o camera libera pentru care vor plati oricat.
A trecut jumatatea lui Octombrie, Noiembrie trece repede si vin Sarbatorile de Iarna.
Multi deja abia asteapta trecerea celor 2 luni aproape si caderea primelor zapezi de la munte pentru cateva zile de distractii pe partie si pe buna dreptate.
Desi la noi in tara preturile cazarilor inca sunt destul de mari comparativ cu conditiile de cazare oferite, hotelurile si pensiunile vor fi pline si in acest an pentru ca nu poti merge la munte si sa dormi in gara sau in masina ( pentru cei mai putin norocosi care le poseda si le vor folosi).
De ce spun putin norocosi?
Deoarece, ei vor fi primele victime ale iernii "grele" pe care o trambiteaza toti meteorologii, straini sau romani, ca va afecta Europa.
Aceiasi meteorologi care dau vremea probabila pentru urmatoarele 2 zile ca fiind "insorita, cu mici reprize de ploaie si scurte intensificari ale vantului" si cand colo ploua cu galeata vreo doua ore, furtuna indoaie copacii vreo 30 de minute si ii arunca pe trotuar chiar langa acoperisul unui bloc recent mansardat, acum recent decopertat, urmate de cateva ore de prezenta constanta a norilor foarte negri si nervosi, incheind apoteotic cu 1 ora de soare chiar inainte de apus.
Sa revenim insa la ideea principala, iarna.
Soferii vor deveni victime fiindca:
- vor alerga 2 zile prin hyper-market-uri, super-marketuri, magazine dupa gume de iarna (cel putin 2), lanturi, lopeti, antigel, lichid parbriz antiinghet, si spray-uri pentru incuietori si dupa caz cei cu masini mai vechi spray-uri pentru pornire;
-vor sta la cozi cam o zi pe la vulcanizari pentru a-si monta gumele pe masini;
-vor face provizii pentru drum si vor umple rezervoarele;
-vor face restul pregatirilor masinii pentru iarna.
De aici restul ar trebui sa fie simplu; te urci in masina si in 3 ore esti pe Valea Prahovei.
Din pacate vei fi undeva pe aproape de ea pentru ca dupa cele trei ore regulamentare de mers vei intra in prelungiri acordate de Administratia Nationala a Drumurilor la centru cu tusieri fiind Politia Rutiera, firmele care inca mai toarna asfalt sau refac marcajele rutiere in timp ce zapada cade dar nu se prinde si de ce nu cetatenii care isi scot din garaj (magazie) bolizii cu 4 roti si 1 sau 2 cai putere (dupa posibilitatile financiare) recte carutele din dotare pentru a mai face o ultima aprovizionare cu lemne petru foc, deplasandu-se pe unde altundeva decat pe celebrul DN 1, drumul unde se poate intampla absolut orice..
Asadar dupa un drum ce va tine aproape 4-5 sau chiar 6 ore cei ce isi vor struni cei minimum 75 de cai putere ai Daciei Logan sau mai multi in cazul altor masini mai nervoase ( stiti voi care), doar cu vitezele a 1-a si a 2-a ( norocosi cei ce raman mai in urma ca vor folosi si a 3-a in zgomot de claxoane si injuraturi), vor zice mersi cand vor ajunge intr-o statiune si vor gasi o camera libera pentru care vor plati oricat.
vineri, 22 octombrie 2010
Ne apreciem sau nu ne apreciem orasul?
Am considerat ca prima tema de dezbatere sa faca referire la acest subiect pentru ca este o intrebare pe care toti ar trebui sa ne-o adresam pentru a gasi si raspunsul.
Merita orasul Bucuresti sa fie apreciat?
O metropola supraaglomerata cu foarte putine spatii verzi , murdara, cu putine locuri de parcare si totusi cu multe firme care ridica masini parcate " neregulamentar", cu casute semi-luxoase ridicate pe spatiile verzi din spatele blocurilor sau chiar pe terenul parcarilor de resedinta a acestora?
Asta este impresia pe care o avem despre Bucuresti si nu ne este greu sa o expunem sus si tare in public, ori de cate ori avem ocazia.
Deci, merita orasul asta apreciat?
Eu sunt de parere ca da, intrucat in primul rand ne gazduieste si de acest lucru trebuie sa fim mandrii.
Pe de alta parte suntem de fel o populatie adaptabila, lucru remarcat chiar de catre strainii care vin sa ne viziteze in timp ce noi mergem sa ne stabilim in tarile lor.
In al treilea rand nu cred ca exista undeva in Europa o persoana care sa fie multumita pe deplin de calitatea serviciilor sau de aspectul general al orasului in care locuieste.
Asadar haideti sa luam in considerare si aspecte care ne fac sa ne simtim bine ca locuim in Bucuresti.
Ca exemple haideti sa luam faptul ca avem doua parcuri mari in care poti iesi la o plimbare printre oameni si totusi poti sa simti ca esti singur ( cu exceptia zilelor de balci cand se dau pufuleti si vata de zahar si nu in ultimul rand sute de litri de bere fiindca vin 2, 3 artisti care se produc pe o scena imensa asezata chiar pe iarba , eliminand astfel senzatia de liniste).
Dar iata ca acest "balci" este un alt exemplu de distractie menit sa te rupa de nervozitatea pe care ti-o provoaca orasul in timpul zilei si de ce sa nu recunoastem ne face placere sa-l promovam si sa il frecventam cu regularitate ( mie cel putin chiar imi plac manifestarile de genul asta).
Daca ziua orasul este guvernat de haosul produs de trafic, seara fata lui se schimba usor capatand o tenta mai lejera, mai relaxata, cu oameni care migreaza de la munca spre casa , care pleaca spre terase in aer liber sau acoperite, spre cluburi, spre Teatru si acest lucru vreau sa-l subliniez deoarece desi actorii vor sa ne transmita pe toate caile de comunicatie parerile lor de rau vizavi de prezenta oamenilor in salile de teatru, exista foarte multi oameni care chiar se duc la spectacole si umplu in anumite proportii salile teatrelor.
Ca sunt zone din Bucuresti pe care nu le-ai frecventa ziua pe lumina daramite noaptea nu neaga nimeni, dar iata ca avem zone numai bune de omorat timpul chiar cu un rost si de relaxare.
Avem Magheru cu magazine si lumini, avem Unirii cu fantani colorate in roz si reclame , avem Centrul Vechi cu terase pentru majoritatea gusturilor cunoscute (doar sa ai grija sa nu cazi in vreun canal caruia nu i s-a comandat si capacul sau sa nimeresti in vreun transeu al santierului arheologic ramas din varii motive fara balustrada de protectie), avem Dorobanti cu cafenele (cam scumpe dar e placut sa le vezi vara ca sunt pline pana la refuz desi trotuarul devine impracticabil pentru pietoni) si parade cu bolizi cu sute de cai putere, avem Regia unde slava domnului nu poti zice ca duci lipsa de distractie.
Asadar eu sunt de parere ca avem un oras relativ frumos, cu bune si cu rele pe care ar trebui sa il si respectam, nu numai sa-l hulim pentru ca are momentele lui si e pacat sa nu incercam sa le si descoperim fiindca vom ramane uimiti.
In incheiere va rog sa va expuneti propriile pareri referitoare la acest post fiindca acesta nu are ca obiectiv ridicarea orasului pe un piedestal ci aducerea in lumina a calitatilor pe care le poate etala in fata propriilor locuitori.
Desi nu sunt pasionat de fotografii si nici nu stiu cu ce se mananca fotografia in general, atasez si cateva instantanee surprinse in Bucuresti care cred ca isi pot gasi locul langa acest comentariu.
Astea fiind spuse va doresc o seara placuta si " scrieti cu cap".
Andrei (Andi) Ciudoescu
Blogger
Merita orasul Bucuresti sa fie apreciat?
O metropola supraaglomerata cu foarte putine spatii verzi , murdara, cu putine locuri de parcare si totusi cu multe firme care ridica masini parcate " neregulamentar", cu casute semi-luxoase ridicate pe spatiile verzi din spatele blocurilor sau chiar pe terenul parcarilor de resedinta a acestora?
Asta este impresia pe care o avem despre Bucuresti si nu ne este greu sa o expunem sus si tare in public, ori de cate ori avem ocazia.
Deci, merita orasul asta apreciat?
Eu sunt de parere ca da, intrucat in primul rand ne gazduieste si de acest lucru trebuie sa fim mandrii.
Pe de alta parte suntem de fel o populatie adaptabila, lucru remarcat chiar de catre strainii care vin sa ne viziteze in timp ce noi mergem sa ne stabilim in tarile lor.
In al treilea rand nu cred ca exista undeva in Europa o persoana care sa fie multumita pe deplin de calitatea serviciilor sau de aspectul general al orasului in care locuieste.
Asadar haideti sa luam in considerare si aspecte care ne fac sa ne simtim bine ca locuim in Bucuresti.
Ca exemple haideti sa luam faptul ca avem doua parcuri mari in care poti iesi la o plimbare printre oameni si totusi poti sa simti ca esti singur ( cu exceptia zilelor de balci cand se dau pufuleti si vata de zahar si nu in ultimul rand sute de litri de bere fiindca vin 2, 3 artisti care se produc pe o scena imensa asezata chiar pe iarba , eliminand astfel senzatia de liniste).
Dar iata ca acest "balci" este un alt exemplu de distractie menit sa te rupa de nervozitatea pe care ti-o provoaca orasul in timpul zilei si de ce sa nu recunoastem ne face placere sa-l promovam si sa il frecventam cu regularitate ( mie cel putin chiar imi plac manifestarile de genul asta).
Daca ziua orasul este guvernat de haosul produs de trafic, seara fata lui se schimba usor capatand o tenta mai lejera, mai relaxata, cu oameni care migreaza de la munca spre casa , care pleaca spre terase in aer liber sau acoperite, spre cluburi, spre Teatru si acest lucru vreau sa-l subliniez deoarece desi actorii vor sa ne transmita pe toate caile de comunicatie parerile lor de rau vizavi de prezenta oamenilor in salile de teatru, exista foarte multi oameni care chiar se duc la spectacole si umplu in anumite proportii salile teatrelor.
Ca sunt zone din Bucuresti pe care nu le-ai frecventa ziua pe lumina daramite noaptea nu neaga nimeni, dar iata ca avem zone numai bune de omorat timpul chiar cu un rost si de relaxare.
Avem Magheru cu magazine si lumini, avem Unirii cu fantani colorate in roz si reclame , avem Centrul Vechi cu terase pentru majoritatea gusturilor cunoscute (doar sa ai grija sa nu cazi in vreun canal caruia nu i s-a comandat si capacul sau sa nimeresti in vreun transeu al santierului arheologic ramas din varii motive fara balustrada de protectie), avem Dorobanti cu cafenele (cam scumpe dar e placut sa le vezi vara ca sunt pline pana la refuz desi trotuarul devine impracticabil pentru pietoni) si parade cu bolizi cu sute de cai putere, avem Regia unde slava domnului nu poti zice ca duci lipsa de distractie.
Asadar eu sunt de parere ca avem un oras relativ frumos, cu bune si cu rele pe care ar trebui sa il si respectam, nu numai sa-l hulim pentru ca are momentele lui si e pacat sa nu incercam sa le si descoperim fiindca vom ramane uimiti.
In incheiere va rog sa va expuneti propriile pareri referitoare la acest post fiindca acesta nu are ca obiectiv ridicarea orasului pe un piedestal ci aducerea in lumina a calitatilor pe care le poate etala in fata propriilor locuitori.
Desi nu sunt pasionat de fotografii si nici nu stiu cu ce se mananca fotografia in general, atasez si cateva instantanee surprinse in Bucuresti care cred ca isi pot gasi locul langa acest comentariu.
Astea fiind spuse va doresc o seara placuta si " scrieti cu cap".
Andrei (Andi) Ciudoescu
Blogger
Primul mesaj catre voi care cititi aceste randuri
Va salut pe toti cei care " cu voie sau fara de voie" intrati pe acest blog.
Traim intr-o perioada in care orice persoana, fie ea publica sau privata are un blog mai mult sau mai putin mediatizat.
Fie ca sunt vedete din muzica care isi anunta pe blogurile personale viitoarele concerte sau evenimente la care participa, fie ca sunt vedete Radio sau TV care isi promoveaza programele si/sau emisiunile sau fac tot felul de comentarii mai mult sau mai putin responsabile la adresa unor colegi de breasla (lucru foarte urat), ori demareaza campanii umanitare sau chiar campanii cu simt civic ( gen Let's do it Romania, lucru chiar laudabil), fie politicieni care scriu multe chestii alambicate incercand sa convinga cititorii ca ceea ce incearca sa zica chiar se si aplica de catre cine altcineva decat ei insisi, fie ca sunt oameni " de pe strada", asa ca mine, elevi, studenti, bugetari, angajati la privat, someri (desi unii dintre acestia din urma nu-si mai permit luxul de a-si plati abonamentul de internet) sau chiar oameni care au luat brava decizie de a fi proprii lor stapani ( dezvolta afaceri mai mici sau mai mari care sa le asigure o existenta rezonabila din punct de vedere financiar).
Dupa ce m-am pierdut in lunga enumerare de mai sus, trebuie sa revin la ideea pe care vroiam s-o expun: acum aproape toata lumea are acces la aceste " jurnale" sau bloguri si multa lume chiar are un astfel de jurnal.
Diferentele dintre bloguri sunt direct proportionale cu diferentele dintre oameni tocmai datorita opiniilor diferite si ideilor sustinute de fiecare individ in parte.
Eu vreau ca in acest jurnal sa tratez subiecte cotidiene vazute si auzite in acest oras fara a da niste valente obscene, fara a le expune vulgar, fara a face politica sau a pune intr-o lumina proasta pe cineva anume.
Eu vad lumea asa cum o vedem toti care traim in ea, mai ales in vremurile acestea.
Toti ne stim frustrarile si enervarile provocate de evenimente ce se produc in fiecare zi si nu avem nevoie sa le readucem in lumina reflectorului si aici pentru a le discuta.
Totusi , cel mai probabil voi scrie despre anumite subiecte care sigur se vor incadra in tiparul descris mai sus intrucat fara ele nu putem trai ( sa recunostem totusi ca sunt lucruri care ne influenteaza vietile in bine sau in rau), dar voi incerca pe cat posibil sa le prezint cat mai obiectiv si sa va dau posibilitatea de a gasi si partea plina a paharului fara a critica sau a denigra pe cineva.
Astea find spuse (ma rog, scrise) inchei aceasta (foarte) lunga introducere si sper sa gasiti in acest jurnal unul serios, nepartinitor si relaxant.
In incheiere va urez " scrieti cu cap".
Andrei ( Andi) Ciudoescu
Blogger.
Traim intr-o perioada in care orice persoana, fie ea publica sau privata are un blog mai mult sau mai putin mediatizat.
Fie ca sunt vedete din muzica care isi anunta pe blogurile personale viitoarele concerte sau evenimente la care participa, fie ca sunt vedete Radio sau TV care isi promoveaza programele si/sau emisiunile sau fac tot felul de comentarii mai mult sau mai putin responsabile la adresa unor colegi de breasla (lucru foarte urat), ori demareaza campanii umanitare sau chiar campanii cu simt civic ( gen Let's do it Romania, lucru chiar laudabil), fie politicieni care scriu multe chestii alambicate incercand sa convinga cititorii ca ceea ce incearca sa zica chiar se si aplica de catre cine altcineva decat ei insisi, fie ca sunt oameni " de pe strada", asa ca mine, elevi, studenti, bugetari, angajati la privat, someri (desi unii dintre acestia din urma nu-si mai permit luxul de a-si plati abonamentul de internet) sau chiar oameni care au luat brava decizie de a fi proprii lor stapani ( dezvolta afaceri mai mici sau mai mari care sa le asigure o existenta rezonabila din punct de vedere financiar).
Dupa ce m-am pierdut in lunga enumerare de mai sus, trebuie sa revin la ideea pe care vroiam s-o expun: acum aproape toata lumea are acces la aceste " jurnale" sau bloguri si multa lume chiar are un astfel de jurnal.
Diferentele dintre bloguri sunt direct proportionale cu diferentele dintre oameni tocmai datorita opiniilor diferite si ideilor sustinute de fiecare individ in parte.
Eu vreau ca in acest jurnal sa tratez subiecte cotidiene vazute si auzite in acest oras fara a da niste valente obscene, fara a le expune vulgar, fara a face politica sau a pune intr-o lumina proasta pe cineva anume.
Eu vad lumea asa cum o vedem toti care traim in ea, mai ales in vremurile acestea.
Toti ne stim frustrarile si enervarile provocate de evenimente ce se produc in fiecare zi si nu avem nevoie sa le readucem in lumina reflectorului si aici pentru a le discuta.
Totusi , cel mai probabil voi scrie despre anumite subiecte care sigur se vor incadra in tiparul descris mai sus intrucat fara ele nu putem trai ( sa recunostem totusi ca sunt lucruri care ne influenteaza vietile in bine sau in rau), dar voi incerca pe cat posibil sa le prezint cat mai obiectiv si sa va dau posibilitatea de a gasi si partea plina a paharului fara a critica sau a denigra pe cineva.
Astea find spuse (ma rog, scrise) inchei aceasta (foarte) lunga introducere si sper sa gasiti in acest jurnal unul serios, nepartinitor si relaxant.
In incheiere va urez " scrieti cu cap".
Andrei ( Andi) Ciudoescu
Blogger.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)